Ce a fost după marele spectacol „Remember Cenaclul Flacăra – Adrian Păunescu” (update 23.10.2018)

Ce a fost după marele spectacol „Remember Cenaclul Flacăra – Adrian Păunescu” de la Sala Palatului (3 noiembrie 2017), pe care îl putem considera un reper de nou început, o reaprindere a flăcării la nivel mare:

6.11 Zalău
7.11 Năsăud
8.11 Bistrița
10.11 Craiova
11 și 12.11 Satu Mare
12.11 Carei
12.11 Sighetu Silvaniei
15.11 Focșani
19.11 Milano (Italia)
24.11 Mizil
25.11 Brăila
1.12 Craiova
2.12 Bârca (Dolj)
2.12 Bughea de Sus (Argeș)
3.12 Chișinău
9.12 București
12.12 Lunca de Sus (Harghita)
13.12 Dej
26.12.2017 Galeșu (Argeș)
29.12.2017 Baia Mare
12.01.2018 Bucuresti
13.01.2018 Bucuresti
14.01.2018 Sfântu Gheorghe
15.01.2018 Reghin
21.01.2018 Baia Mare
08.02.2018 Urziceni
14.02.2018 Covaci (Timiș)
16.02.2018 Piatra Neamț
17.02.2018 Turturești (Neamț)
04.03.2018 Roma (Italia)
07.03.2018 Iași
22.03.2018 Râmnicu Sărat
24.03.2018 Șimleu Silvaniei
25.03.2018 Brebi (Sălaj)
27.03.2018 Pitești
27.03.2018 București
29.03.2018 București
10.04.2018 București
15.04.2018 Clinceni
19.04.2018 Urziceni
25.04.2018 Cluj
26.04.2018 Cluj
5 mai 2018, București
9 mai 2018, București
10 mai 2018, Ciofliceni (Snagov)
11 mai 2018, Craiova
11 mai 2018, Craiova
15 mai 2018, Videle
15 mai 2018, Măgurele
16 mai 2018, Lehliu Gară
16 mai 2018, Brănești
18 mai 2018, Brăila
22 mai 2018, Buftea
23 mai 2018, Măgurele
23 mai 2018, București
26 mai 2018, Baia de Criș
28 mai 2018, Craiova
2 iunie 2018, Dublin
3 iunie 2018, Dublin
6 iunie 2018, Rebricea (Vaslui)
8 iunie 2018, Bacău
22 iunie 2018, Piatra Neamț
23 iunie 2018, Bacău
28 iunie 2018, București
30 iunie 2018, Bușteni
1 iulie 2018, Brădet-Galeșu (Argeș)
12 iulie 2018, Brașov
14 iulie 2018, Brebi (Sălaj)
14 iulie 2018, Cozla (Sălaj)
15 iulie 2018, Vaslui
19 iulie 2018, Băilești
20 iulie 2018, Bârca
21 iulie 2018, Craiova
22 iulie 2018, Craiova
26 iulie 2018, București
28 iulie 2018, București
1 august 2018, București
4 august 2018, Focșani
6 august 2018, Calafat
8 august 2018, Ciupercenii Vechi (Dolj, Calafat)
9 august 2018, București
11 august 2018, Gărâna Folk
13 august 2018, București
15 august 2018, Odoreu (Satu Mare)
18 august 2018, Corbi (Argeș)
19 august 2018, București
25 august 2018, Unirea (Alba)
26 august 2018, Unirea (Alba)
2 septembrie 2018, Năsăud
8 septembrie 2018, Țebea
9 septembrie 2018, Țebea
11 septembrie 2018, București
12 septembrie 2018, Râmnicu Vâlcea
15 septembrie 2018, București
20 septembrie 2018, București
23 septembrie 2018, Timișoara
25 septembrie 2018, Suceava
29 septembrie 2018, Belgia
30 septembrie 2018, București
1 octombrie 2018, București
2 octombrie 2018, Timișoara
3 octombrie 2018, Oradea
5 octombrie 2018, Târgu Frumos
6 octombrie 2018, Ploiești
8 octombrie 2018, București
11 octombrie 2018, București
12 octombrie 2018, București
13 octombrie 2018, Arad
15 octombrie 2018, București
18 octombrie 2018, București
21 octombrie 2018, Cluj-Napoca

Detalii găsiți AICI

Ce a fost după marele spectacol „Remember Cenaclul Flacăra – Adrian Păunescu” (update 09.08.2018)

Ce a fost după marele spectacol „Remember Cenaclul Flacăra – Adrian Păunescu” de la Sala Palatului (3 noiembrie 2017), pe care îl putem considera un reper de nou început, o reaprindere a flăcării la nivel mare:

6.11 Zalău
7.11 Năsăud
8.11 Bistrița
10.11 Craiova
11 și 12.11 Satu Mare
12.11 Carei
12.11 Sighetu Silvaniei
15.11 Focșani
19.11 Milano (Italia)
24.11 Mizil
25.11 Brăila
1.12 Craiova
2.12 Bârca (Dolj)
2.12 Bughea de Sus (Argeș)
3.12 Chișinău
9.12 București
12.12 Lunca de Sus (Harghita)
13.12 Dej
26.12.2017 Galeșu (Argeș)
29.12.2017 Baia Mare
12.01.2018 Bucuresti
13.01.2018 Bucuresti
14.01.2018 Sfântu Gheorghe
15.01.2018 Reghin
21.01.2018 Baia Mare
08.02.2018 Urziceni
14.02.2018 Covaci (Timiș)
16.02.2018 Piatra Neamț
17.02.2018 Turturești (Neamț)
04.03.2018 Roma (Italia)
07.03.2018 Iași
22.03.2018 Râmnicu Sărat
24.03.2018 Șimleu Silvaniei
25.03.2018 Brebi (Sălaj)
27.03.2018 Pitești
27.03.2018 București
29.03.2018 București
10.04.2018 București
15.04.2018 Clinceni
19.04.2018 Urziceni
25.04.2018 Cluj
26.04.2018 Cluj
5 mai 2018, București
9 mai 2018, București
10 mai 2018, Ciofliceni (Snagov)
11 mai 2018, Craiova
11 mai 2018, Craiova
15 mai 2018, Videle
15 mai 2018, Măgurele
16 mai 2018, Lehliu Gară
16 mai 2018, Brănești
18 mai 2018, Brăila
22 mai 2018, Buftea
23 mai 2018, Măgurele
23 mai 2018, București
26 mai 2018, Baia de Criș
28 mai 2018, Craiova
2 iunie 2018, Dublin
3 iunie 2018, Dublin
6 iunie 2018, Rebricea (Vaslui)
8 iunie 2018, Bacău
22 iunie 2018, Piatra Neamț
23 iunie 2018, Bacău
28 iunie 2018, București
30 iunie 2018, Bușteni
1 iulie 2018, Brădet-Galeșu (Argeș)

Detalii găsiți AICI

Ce a fost după marele spectacol „Remember Cenaclul Flacăra – Adrian Păunescu” (update 11,07,2018)

Ce a fost după marele spectacol „Remember Cenaclul Flacăra – Adrian Păunescu” de la Sala Palatului (3 noiembrie 2017), pe care îl putem considera un reper de nou început, o reaprindere a flăcării la nivel mare:

6.11 Zalău
7.11 Năsăud
8.11 Bistrița
10.11 Craiova
11 și 12.11 Satu Mare
12.11 Carei
12.11 Sighetu Silvaniei
15.11 Focșani
19.11 Milano (Italia)
24.11 Mizil
25.11 Brăila
1.12 Craiova
2.12 Bârca (Dolj)
2.12 Bughea de Sus (Argeș)
3.12 Chișinău
9.12 București
12.12 Lunca de Sus (Harghita)
13.12 Dej
26.12.2017 Galeșu (Argeș)
29.12.2017 Baia Mare
12.01.2018 Bucuresti
13.01.2018 Bucuresti
14.01.2018 Sfântu Gheorghe
15.01.2018 Reghin
21.01.2018 Baia Mare
08.02.2018 Urziceni
14.02.2018 Covaci (Timiș)
16.02.2018 Piatra Neamț
17.02.2018 Turturești (Neamț)
04.03.2018 Roma (Italia)
07.03.2018 Iași
22.03.2018 Râmnicu Sărat
24.03.2018 Șimleu Silvaniei
25.03.2018 Brebi (Sălaj)
27.03.2018 Pitești
27.03.2018 București
29.03.2018 București
10.04.2018 București
15.04.2018 Clinceni
19.04.2018 Urziceni
25.04.2018 Cluj
26.04.2018 Cluj
5 mai 2018, București
9 mai 2018, București
10 mai 2018, Ciofliceni (Snagov)
11 mai 2018, Craiova
11 mai 2018, Craiova
15 mai 2018, Videle
15 mai 2018, Măgurele
16 mai 2018, Lehliu Gară
16 mai 2018, Brănești
18 mai 2018, Brăila
22 mai 2018, Buftea
23 mai 2018, Măgurele
23 mai 2018, București
26 mai 2018, Baia de Criș
28 mai 2018, Craiova
2 iunie 2018, Dublin
3 iunie 2018, Dublin
6 iunie 2018, Rebricea (Vaslui)
8 iunie 2018, Bacău
22 iunie 2018, Piatra Neamț
23 iunie 2018, Bacău
28 iunie 2018, București
30 iunie 2018, Bușteni
1 iulie 2018, Brădet-Galeșu (Argeș)
12 iulie 2018, Brașov
14 iulie 2018, Brebi (Sălaj)
14 iulie 2018, Cozla (Sălaj)
14 iulie 2018, Vaslui
19 iulie 2018, Băilești
20 iulie 2018, Bârca
21 iulie 2018, Craiova
22 iulie 2018, Craiova
26 iulie 2018, București
28 iulie 2018, București
1 august 2018, București
4 august 2018, Focșani
6 august 2018, Calafat
9 august 2018, București

Detalii găsiți AICI

CE A FOST DUPĂ MARELE SPECTACOL „REMEMBER CENACLUL FLACĂRA – ADRIAN PĂUNESCU”

Ce a fost după marele spectacol „Remember Cenaclul Flacăra – Adrian Păunescu” de la Sala Palatului (3 noiembrie 2017), pe care îl putem considera un reper de nou început, o reaprindere a flăcării la nivel mare:

6.11 Zalău
7.11 Năsăud
8.11 Bistrița
10.11 Craiova
11 și 12.11 Satu Mare
12.11 Carei
12.11 Sighetu Silvaniei
15.11 Focșani
19.11 Milano (Italia)
24.11 Mizil
25.11 Brăila
1.12 Craiova
2.12 Bârca (Dolj)
2.12 Bughea de Sus (Argeș)
3.12 Chișinău
9.12 București
12.12 Lunca de Sus (Harghita)
13.12 Dej
26.12.2017 Galeșu (Argeș)
29.12.2017 Baia Mare
12.01.2018 Bucuresti
13.01.2018 Bucuresti
14.01.2018 Sfântu Gheorghe
15.01.2018 Reghin
21.01.2018 Baia Mare
08.02.2018 Urziceni
14.02.2018 Covaci (Timiș)
16.02.2018 Piatra Neamț
17.02.2018 Turturești (Neamț)
04.03.2018 Roma (Italia)
07.03.2018 Iași
22.03.2018 Râmnicu Sărat
24.03.2018 Șimleu Silvaniei
25.03.2018 Brebi (Sălaj)
27.03.2018 Pitești
27.03.2018 București
29.03.2018 București
10.04.2018 București
15.04.2018 Clinceni
19.04.2018 Urziceni
25.04.2018 Cluj
26.04.2018 Cluj

 

Detalii găsiți AICI

CE A FOST DUPĂ MARELE SPECTACOL „REMEMBER CENACLUL FLACĂRA – ADRIAN PĂUNESCU”

Ce a fost după marele spectacol „Remember Cenaclul Flacăra – Adrian Păunescu” de la Sala Palatului (3 noiembrie 2017), pe care îl putem considera un reper de nou început, o reaprindere a flăcării la nivel mare:

6.11 Zalău
7.11 Năsăud
8.11 Bistrița
10.11 Craiova
11 și 12.11 Satu Mare
12.11 Carei
12.11 Sighetu Silvaniei
15.11 Focșani
19.11 Milano (Italia)
24.11 Mizil
25.11 Brăila
1.12 Craiova
2.12 Bârca (Dolj)
2.12 Bughea de Sus (Argeș)
3.12 Chișinău
9.12 București
12.12 Lunca de Sus (Harghita)
13.12 Dej
26.12.2017 Galeșu (Argeș)
29.12.2017 Baia Mare
12.01.2018 Bucuresti
13.01.2018 Bucuresti
14.01.2018 Sfântu Gheorghe
15.01.2018 Reghin
21.01.2018 Baia Mare
08.02.2018 Urziceni
14.02.2018 Covaci (Timiș)
16.02.2018 Piatra Neamț
17.02.2018 Turturești (Neamț)
04.03.2018 Roma (Italia)
07.03.2018 Iași
22.03.2018 Râmnicu Sărat
24.03.2018 Șimleu Silvaniei
25.03.2018 Brebi (Sălaj)
27.03.2018 Pitești
27.03.2018 București
29.03.2018 București

 

Detalii găsiți AICI

CE A FOST DUPĂ MARELE SPECTACOL „REMEMBER CENACLUL FLACĂRA – ADRIAN PĂUNESCU”

Ce a fost după marele spectacol „Remember Cenaclul Flacăra – Adrian Păunescu” de la Sala Palatului (3 noiembrie 2017), pe care îl putem considera un reper de nou început, o reaprindere a flăcării la nivel mare:

6.11 Zalău
7.11 Năsăud
8.11 Bistrița
10.11 Craiova
11 și 12.11 Satu Mare
12.11 Carei
12.11 Sighetu Silvaniei
15.11 Focșani
19.11 Milano (Italia)
24.11 Mizil
25.11 Brăila
1.12 Craiova
2.12 Bârca (Dolj)
2.12 Bughea de Sus (Argeș)
3.12 Chișinău
9.12 București
12.12 Lunca de Sus (Harghita)
13.12 Dej
26.12.2017 Galeșu (Argeș)
29.12.2017 Baia Mare
12.01.2018 Bucuresti
13.01.2018 Bucuresti
14.01.2018 Sfântu Gheorghe
15.01.2018 Reghin
21.01.2018 Baia Mare
08.02.2018 Urziceni
14.02.2018 Covaci (Timiș)
16.02.2018 Piatra Neamț
17.02.2018 Turturești (Neamț)
04.03.2018 Roma (Italia)

Detalii găsiți AICI

Ce a fost după marele spectacol „Remember Cenaclul Flacăra – Adrian Păunescu”

Ce a fost după marele spectacol „Remember Cenaclul Flacăra – Adrian Păunescu” de la Sala Palatului (3 noiembrie 2017), pe care îl putem considera un reper de nou început, o reaprindere a flăcării la nivel mare:

6.11 Zalău
7.11 Năsăud
8.11 Bistrița
10.11 Craiova
11 și 12.11 Satu Mare
12.11 Carei
12.11 Sighetu Silvaniei
15.11 Focșani
19.11 Milano
24.11 Mizil
25.11 Brăila
1.12 Craiova
2.12 Bârca (Dolj)
2.12 Bughea de Sus (Argeș)
3.12 Chișinău
9.12 București
12.12 Lunca de Sus (Harghita)
13.12 Dej
26.12.2017 Galeșu (Argeș)
29.12.2017 Baia Mare
12.01.2018 Bucuresti
13.01.2018 Bucuresti
14.01.2018 Sfântu Gheorghe
15.01.2018 Reghin
21.01.2018 Baia Mare
08.02.2018 Urziceni
14.02.2018 Covaci (Timiș)
16.02.2018 Piatra Neamț
17.02.2018 Turturești (Neamț)

Detalii găsiți AICI

BREAKING NEWS DE IUBIRI ȘI RISIPIRI

Dacă ai s-auzi la știri
Că un om s-a risipit,
Tu să știi că eu am fost,
Te-am iubit fără sfârșit.

Dacă ai să vezi la știri
Că a dispărut un om,
Tu să știi că te-am iubit
Pân-la ultimul atom.

Dacă or să dea la știri
Că un cord a explodat,
Tu să știi că eu eram,
Te-am iubit nemăsurat.

Dacă vei afla la știri
Că s-a mai topit un ins,
Tu să știi că am fost eu
Și de dorul tău m-am stins.

N-aș fi vrut iubirea mea
Să devină „Breaking News”
Și îți spun, de unde-oi fi,
Că de dragul tău m-am dus.
Te iubesc. Nu te acuz.

de Andrei Păunescu
Ianuarie 2018

Proiect de țară

Doar prin iubire și prin credință
Suntem o țară, rămânem popor,
Limba-i minunea ce ne unește
Suflet, speranță și faptă și dor.
*
Să credem în mugurii puri,
Din ei, iar, pădurea va crește
Și nu din noroi, uscături
Ce nici nu mai simt românește.
Din codrul străvechiului dor
Ieșiră și plug, și cultură,
Și fusuri, și cozi de topor
Ce aur și visuri ne fură.
O țară se face din genii,
Din sânge și din caractere,
Sudoare de veacuri, decenii,
Istoria fapte ne cere.
Noi nu vom putea construi,
Privind doar în urmă, un mâine,
Avem tot ce trebuie-aci,
Trecutul nu face, azi, pâine.
Treziți-vă grabnic, români,
Cât încă avem munți și mare
Și râuri și suntem stăpâni
Pe-o țară întreagă și mare.
Ne-au frânt în prea multe războaie,
Dar nu am murit niciodată,
Să nu-i mai lăsăm să ne-ndoaie,
Apoi să-nviem înc-o dată.
Ca visul să prindă altoi,
Iar trunchiul în flori să apară,
Unirea să fie în noi,
Nu doar într-o gală de-o seară.
Pe câmpul de suflet răsar
Semințele puse cuminte,
Avem, azi, doar un Centenar
Și o veșnicie `nainte.
ANDREI Păunescu,
31 decembrie 2017 – 1 ianuarie 2018

Ce a fost după marele spectacol „Remember Cenaclul Flacăra – Adrian Păunescu”

Ce a fost după marele spectacol „Remember Cenaclul Flacăra – Adrian Păunescu” de la Sala Palatului (3 noiembrie 2017), pe care îl putem considera un reper de nou început, o reaprindere a flăcării la nivel mare:

6.11 Zalău
7.11 Năsăud
8.11 Bistrița
10.11 Craiova
11 și 12.11 Satu Mare
12.11 Carei
12.11 Sighetu Silvaniei
15.11 Focșani
19.11 Milano
24.11 Mizil
25.11 Brăila
1.12 Craiova
2.12 Bârca (Dolj)
2.12 Bughea de Sus (Argeș)
3.12 Chișinău
9.12 București
12.12 Lunca de Sus (Harghita)
13.12 Dej 
26.12.2017 Galeșu (Argeș)
29.12.2017 Baia Mare
14.02.2018 Sfântu Gheorghe
15.02.2018 Reghin

Andrei Păunescu. Program și evenimente în 2018

••• CE URMEAZĂ •••
posibil 24 ianuarie 2018, ora 14, Baia Mare, piață
posibil 24 ianuarie 2018, ora 20, Baia Mare, sală
14 februarie 2018, Covaci (Timiș)
16 februarie 2018, Piatra Neamț, Cinema Dacia
posibil 17 februarie 2018, Botoșani
29 martie 2018, București, Liceul Tudor Vladimirescu, Festival Adrian Păunescu (ediția a cincea)

IMNUL OPORTUNISTULUI (Pupătura crez)

IMNUL OPORTUNISTULUI
(Pupătura crez)

Sunt de gardă, lumea vreau să știe
Că oportunismul mi-este sport,
Și în comunism, și-n monarhie,
Vreau să pup un ciur, chiar dacă-i mort.

Cel mai greu îmi e-n democrație,
Că mandatu-i limitat în stat,
Unul pleacă, altul stă să vie,
Periodic trec la degustat.

Dar o să rezist pe orice vreme,
Căci pupindosismul e un nimb,
Ud, uscat, jilav sau dat cu creme,
Dosuri voi pupa, n-o să mă schimb.

Voievozi, boieri, șefi, Cuza, Carol,
Ferdinand, Mihai și Carol II,
Antonescu, Dej și Ceaușescu,
Pup mereu stăpâni, cu buze moi.

Stați, c-au fost și pașii și sultanii,
Împărați, ambasadori străini,
Turcii, nemții, rușii-americanii,
Doamne, câte fese, să te-nchini!

Dac-o fi nevoie-mi scot și dinții,
Ca să nu rănesc un sfincter drag,
Mă așteaptă grabnic președinții,
Eu, la foc continuu trag, iobag.

Iliescu și Contantinescu
Și Băsescu și Iohannis Herr,
Gura-mi, limba-mi s-au ales cu
Consistență de cașmir și fier.

Dumnezeu mi-a dat o nouă șansă
Și mi-a spus: Degeaba să nu stai,
Hai, reintră-ți grav, urgent, în transă,
Că s-a dus și Regele Mihai.

Iar eu pup în cale tot ce-mi iese,
Strugurel de buze-n suflet am,
Principese false, prinți cu trese
Voi pupa, că-s iubitori de neam.

Nu iau pauză, nu mă duc la budă,
Căci sărutul creț e un hei-rup
Și visez de-acum să iau o dudă,
Ample bucle eu râvnesc să-i pup.

Unii-mi spun s-o las un pic mai moale,
Că pot fi și demn, fiind pios,
Dar sunt sigur, nu vreau altă cale,
Dacă pup în dos, îmi trag un os.

Și chiar dacă n-aș primi răsplată
Pentru-ngenunchere un bacșiș,
Gratis voi țuca o bucă lată,
Aș găsi eu gurul, pe furiș.

Pupătura de s-ar interzice,
Aș fugi cu crezul meu în munți,
Aș găsi un porc, o pitulice,
Săruta-voi șnur de urși cărunți.

N-aveți nicio șansă, soarta-i scrisă,
Pe la colțuri, fonduri noi vânez,
Luminată-i calea de-o abscisă,
Pupătura-n ciur îmi este crez.

ANDREI Păunescu, 
16 decembrie 2017

Proiect de țară

• S-a terminat un an, 2017, care, pentru mine, a început rău (dubla fractură de la gleznă din ianuarie), dar s-a încheiat extraordinar (Remember Cenaclul Flacăra – Adrian Păunescu de la Sala Palatului din 3 noiembrie și turneul formidabil de după, din țară și de peste hotarele de acum, în zig-zagurile frumoase dintre București, Zalău, Năsăud, Bistrița, Craiova, Satu Mare, Carei, Sighetu Silvaniei, Focșani, Milano-Rho, Mizil, Brăila, Craiova, Bârca, Bughea de Sus, Chișinău, Lunca de Sus-Harghita, Dej, Galeșu, Baia Mare, plus celelalte locuri în care am fost să cântăm și să ne ducem mesajul, de-a lungul anului, chiar și de mai multe ori: Târgu-Jiu, Bumbești-Jiu, Bucov, Vârșeț-Serbia, Baia de Criș, Covaci, Copăceni și Grigorăuca – Basarabia, Constanța, Timișoara, Suceava – Cetate, Fierărie și Călinești, Dorohoi, Tecuci, Vaslui, Focșani, Calafat, Ciupercenii Vechi, Mangalia, Vama Veche, Ciocănești-Suceava, Costinești, Bacău, Afumați-Dolj, Baia Mare, Bradu-Argeș, Drăgășani, Sibiu, atâtea scene din Capitală și nenumărate posturi de radio și TV).

MINORITATEA MILITANTĂ

Valoare, motivație și tupeu, de la sport la revizuirea granițelor

• Voi pleca de la câteva exemple din sport și voi ajunge la problema națională, la problema minorităților, azi și în istorie.
• Mai întâi, să mărturisesc fără nicio reținere că meciul de fotbal dintre Universitatea Craiova și CFR Cluj din 16 decembrie 2017 mi-a produs două bucurii maxime: 1) a câștigat cu 2-1 Craiova și 2) a pierdut CFR Cluj. Ăsta da eveniment: ambele bucurii sportive maxime – într-un singur meci: victorie pentru echipa cu care țin* și înfrângere pentru echipa pe care o antipatizez cel mai mult (mai mult chiar decât pe Dinamo București!). Victoria Craiovei a fost cu atât mai dulce cu cât, în ultimii ani, oltenii au cam fost bătuți de multinaționala clujeană, cu adânci rădăcini budapestane. Am început, iată, deja, să explic de ce nu pot simpatiza echipa CFR Cluj, dar abia acum voi sublinia unul dintre motivele cele mai importante: numele prefabricat al echipei reinventate de tupeistul Arpad Paszkany (puternic încurajat de Traian Băsescu, imediat după preluarea președinției, în 2004) este „CFR 1907 Cluj”.

Ce a fost după marele spectacol „Remember Cenaclul Flacăra – Adrian Păunescu”

Ce a fost după marele spectacol „Remember Cenaclul Flacăra – Adrian Păunescu” de la Sala Palatului (3 noiembrie 2017), pe care îl putem considera un reper de nou început, o reaprindere a flăcării la nivel mare:

6.11 Zalău
7.11 Năsăud
8.11 Bistrița
10.11 Craiova
11 și 12.11 Satu Mare
12.11 Carei
12.11 Sighetu Silvaniei
15.11 Focșani
19.11 Milano
24.11 Mizil
25.11 Brăila
1.12 Craiova
2.12 Bârca (Dolj)
2.12 Bughea de Sus (Argeș)
3.12 Chișinău
9.12 București
12.12 Lunca de Sus (Harghita)
13.12 Dej
 
Ce urmează:
posibil 23.12.2017 Dumbrăveni (Suceava)
26.12.2017 Galeșu (Argeș)
29.12.2017 Baia Mare
15.02.2018 Reghin

Detalii găsiți AICI

DOAR EU VĂ SUNT DE VINĂ

Să plâng îmi vine iarăși,
Nu-i nimeni să mă țină,
Că pentru toate, toate,
Doar eu vă sunt de vină.
Pe cât îmi este viața
Mai bună, mai puțină,
Pe-atât îmi dau sentința:
Doar eu vă sunt de vină.

Le-am strâns în pumni pe toate
Cu egoism și frică,
Am amânat prea multe
Și, orice-ar fi să-mi zică
Toți avocații tandri,
Sărind să mă salveze:
Eu m-am ascuns de mine
Suind pe metereze.

La scorul aritmetic,
Sunt pozitiv, ies bine,
La scorul conștiinței,
Nu știți ce duc în mine,
Că una e tabela
Expusă de fațadă
Și altu-i rezultatul
Ce nu-l las să se vadă.

Eu v-am făcut să credeți
Că am armuri de gheață,
Vitrină prea blindată,
Ieșind mereu în față,
Dar gheața mi se sparge
Topită-n remușcare
Și, prin fisuri, un altul
Mă vede fiecare.

M-am lăbărțat pe hăul
Blocat între extreme:
În sus, afișul râde,
În jos, tot plexul geme…
Când mintea mă mai minte
Că negura-i senină,
Din piept un murmur vine:
Doar eu vă sunt de vină.

Andrei Păunescu,
2017

 andrei-paunescu-poezie

Ce a fost după marele Spectacol Remember Cenaclul Flacăra

Ce a fost după marele Spectacol Remember Cenaclul Flacăra – Adrian Păunescu:
3.11 București
6.11 Zalau
7.11 Năsăud
8.11 Bistrița
10.11 Craiova
12.11 Carei
11.11 Satu Mare
15.11 Focșani
19.11 Milano
24.11 Mizil
25.11 Brăila

Ce urmează:
1.12 Craiova
2.12 Bârca (Dolj)
2.12 Bughea de Sus (Argeș)
3.12 Chișinău
13.12 Miercurea Ciuc
14.12 Dej, Casa de Cultură
27.12 Galeș (Argeș)

www.andreipaunescu.ro

Ultimele meciuri pe Giulesti, inainte de demolare

Ieri, 25 iunie 2017, am acceptat cu drag invitația Clubului Rapid de a participa la ultimul eveniment de pe Stadionul Giulești, sărbătoarea de 94 de ani și câteva meciuri de old-boys între Rapid, Craiova, Petrolul și Progresul, comentate de George Stanca. Am cântat împreună cu tribuna „Imnul Rapidului” (versuri: Adrian Păunescu, muzica: Victor Socaciu) și „Cântec pentru Oltenia” (versuri: Adrian Păunescu, muzica: Valeriu Penișoară), la care mi s-au alăturat, deși erau în plină încălzire pentru meci, foștii mari internaționali olteni, Sorin Cârțu și Aurel Țicleanu. A fost o extraordinară dovadă de generozitate momentul când suporterii înfocați ai Rapidului au cântat și ei imnul Craiovei. Le mulțumesc gazdelor (Vali Ionescu Caciureac, Lucian Ionescu) și jurnalistului Răzvan Ionașcu pentru idee și reușită.

Aici sunt câteva linkuri cu ceea ce a fost despărțirea de bătrânul stadion:

  • http://www.gsp.ro/fotbal/liga-b/video-foto-adio-batrane-ultimele-meciuri-pe-giulesti-inainte-de-demolare-rapid-a-castigat-patrulaterul-de-gala-in-fata-a-3-000-de-suporteri-514435-galerie-foto-pic-830611.html
  • http://www.gsp.ro/fotbal/liga-b/video-foto-adio-batrane-ultimele-meciuri-pe-giulesti-inainte-de-demolare-rapid-a-castigat-patrulaterul-de-gala-in-fata-a-3-000-de-suporteri-514435.html
  • http://www.sport.ro/liga-1/imagini-de-senzatie-de-la-ziua-rapidului-cum-au-sarbatorit-fanii-94-de-ani-de-la-infiintarea-clubului.html
    http://www.digisport.ro/Sport/FOTBAL/Ultimul+meci+in+Giulesti+Rapid+sarbatoreste+94+de+ani

Remember Cenaclul Flacara – Adrian Paunescu, 03.11.2017

Va asteptam la Remember Cenaclul Flacara – Adrian Paunescu, in 3 noiembrie 2017, la Sala Palatului din Bucuresti.

Bilete prin Eventim.ro sau la sală. Mai bine le luati inca de-acum, decat sa incercati cand nu o sa mai fie sau nu o sa mai gasiti locuri atat de bune. Sa nu ziceti ca nu v-am spus!

Asadar, va asteptam cu drag, alaturi de Tudor Gheorghe, Nicu Alifantis​, Stanculescu Doru-emil​, Victor Socaciu​, Victor Socaciu​, Mircea Baniciu​, Zoia Alecu​, Zoia Alecu​, Sorin Minghiat, Emeric Imre​, Emeric Imre​, Ecoul (Magda Puskas​, Puskas Magda​, Sorina Feier), Valentin Moldovan​, George Nicolescu​, Eugen Cristea​, Evandro Rossetti​, Dinu Olarasu​, Cristian Buica​, Adi Bezna​, Raul Carstea​ + Adi Manolovici​, Bodolan Mircea​, Radu Gheorghe​, Adrian Ivanitchi​, Marius Bațu (Poesis), Vasile Mardare​, Vanghele Gogu​, Madalina Amon​, Napu Mihai​, Mihai Napu​, Walter Ghicolescu​, Gyozo Majay​, Arpi Domokos​, Mihaela Popescu, Catalin Stepa​, Tanase Ionel​, Vlady Sateanu​ si, desigur, cateva surprize.

BILETE PE EVENTIM

 

7000

Mulțumesc, și credincios, și laic,
Ție, pentru fiecare „Like”,
Iar dușmanii pot orice să spună,
Noi, mereu, rămânem împreună.

Fiecare dintre voi, aci,
M-a făcut să număr: 7000!
Îți rămân prieten, vrei, nu vrei,
Sincer, Păunescu A. Andrei.

30 martie 2017

FACEBOOK

Cât de dragă mi-ești tu, mamă

Cât de dragă mi-ești tu, mamă,
Prin tine, tot ce-i trist mă cheamă,
Fără tine-aș fi, n-aș fi, aș fi
Grăunțe sparte mii aș fi, n-aș fi, aș fi
Ca premiul ce nu-l capăt,
Ca luna dusă-n scapăt
Și drumul fără capăt.

ANDREI Păunescu,
29 martie 2017

Vârstă de Constanța Buzea

Pentru vapoare, pentru catarge,
Vântul se duce, marea se-ntoarce,
Pentru copilul care crescu
Timpul continuă, liniştea nu.

Două sunt culmile singurei soarte.
Una de naştere, alta de moarte,
Stepa măreaţă de-mpiedicare
Plină-i de iarbă, de sărutare.

Adu în cercul vieţii o stâncă
Mijlocul meu sufletesc să-mi arăţi!
Păsări şi fiare, divinităţi
Sar de la pândă şi se mănâncă.

Dă rădăcină, om aşteptat,
Lasă-te mie pentru un timp,
Poate mă sperii, poate îmi schimb
Teama de moarte şi de păcat.

Pentru vapoare, pentru catarge,
Vântul se duce, marea se-ntoarce,
Pentru copilul care crescu,
Timpul continuă, liniştea nu.

Constanța Buzea
(29 martie 1941 – 31 august 2012)

Cât de drag îmi ești, copile

Cât de drag îmi ești, copile,
Tu sens din nou îmi dai și zile,
Fără tine-aș fi, n-aș fi, aș fi
Culori vopsite-n gri aș fi, n-aș fi, aș fi
Un munte ce se-nclină,
O viață în ruină,
Sentința fără vină.

ANDREI Păunescu
2017 martie

Cât de dragă mi-ești, femeie

Cât de dragă mi-ești, femeie,
Cu tine totu-ncepe și se-ncheie
Fără tine-aș fi, n-aș fi, aș fi
Ca noaptea fără zi aș fi, n-aș fi, aș fi
O umbră pe picioare,
O frunză fără floare
E singură și moare.

ANDREI Păunescu
2017 martie

Citate senzaționale din Simona Catrina – cea mai talentată autoare din presa noastră

Despre Simona Catrina (fosta mea colegă de an la facultate și de redacție la revista Tango) pot spune fără ezitare ceva limpede pentru mine: a fost cea mai talentată scriitoare din presa noastră din ultimele decenii. Nu „printre cele mai…” sau „una dintre cele mai…” (cum spunem adesea, laș și comod, cu atâtea precauții, când vorbim despre valori), ci – pentru mine, Andrei Păunescu – cea mai talentată autoare de texte din presa românească de după 1989. Cuvintele mari știu că sunt riscante, pentru că poartă încărcături uriașe pentru cei care le spun și, tocmai de accea, nu mă joc niciodată cu ele.
Și, ca să nu rămân doar la afirmații, vă ofer câteva demonstrații – materie vie de talent concret – nu doar adjective despre Simona Catrina. Am extras fragmentele următoare din doar câteva articole publicate în urmă cu mai mulți ani, pe care sunt mândru să le citez atât studenților mei de la Jurnalism, cât și prietenilor, când ne lăudăm cu ceea ce știm valoros:


• Înainte de a ajunge în patul tău, e în stare de orice lucru bun. După aceea, e în stare de orice lucru rău. E uluitor cum poate un orgasm să transforme un om într-un porc.

• Fetele bune ajung neveste, fetele rele ajung ce vor ele… Fidelitatea te ajută să mori liniștit. Infidelitatea te ajută să trăiești liniștit. Cei care spun că adulterinii sunt stresați nu i-au cunoscut pe cei care s-au chinuit toată viața să fie fideli și, din păcate pentru ei, au reușit.

• Bărbații au același regulament pentru noi și pentru șnițele: dacă le e foame, le mănâncă. Dacă nu, n-au decât să se usuce în frigider. Nu e drept. Și pisica are dreptul să decidă când vrea să fie scărpinată… Eu, ca femeie, nu am dreptul să mă urc în poala nimănui și să torc sincer. Trebuie să aștept să mă ia cineva de ceafă când are chef, să mă cațere în poală, iar eu să mimez că torc.

• Bărbații pot spune: acum nu se poate, iubito, vezi și tu… dar femeia nu are aceleași drepturi, pentru că nu-și poate proba impotența, la o adică. În mod absurd, nu poți demonstra că nu ai chef de sex.

• E simplu să cucerești acei 12, hai 18 centimetri dintr-un bărbat, deși mărimea nu contează. Dar toate protuberanțele din jurul unui penis se lasă foarte greu convinse…

• O femeie frumoasă și proastă e sexi, iar un bărbat frumos și prost e foarte enervant. Pe femeile frumoase și proaste le vor de regulă bărbații urâți și deștepți. Pe bărbații frumoși și proști îi vor femeile bogate și bătrâne. Pe fetele frumoase și deștepte le vor bărbații frumoși și proști, iar pe bărbații frumoși și deștepți îi vrea toată lumea.

• Relațiile nostre cu bărbații sunt ca niște cure de slăbire. Nu contează ce și cât ai reușit, contează cât timp menții isprava. Avem tendința să estimăm că, dacă un tip a ajuns în pat cu noi, restul, felicitările, masa și dansul cresc de la sine, ca lichenii.

• Nu știu ce e mai rău: să stăm să așteptăm la infinit ca bărbații să ne invite undeva (la cafea, la film, în pat) sau să avem dreptul absolut de a face și noi același lucru? Pe de altă parte (…) un bărbat refuzat e un peisaj mai degrabă romantic decât trist. O femeie refuzată e ca o piftie topită, îi scade prețul de la oră la oră.

• În sex nu există planul B. Dacă nu se poate, nu se poate. Gata. Îmbrăcarea și fiecare pleacă pe ușa pe care-a venit.

• În pactul sentimental există veșnic o contabilitate dublă, obscură. Una e prezentată în ochii tuturor, ca o vitrină a relației, cealaltă mucegăiește în pod, ascunsă de judecata colectivă și de ochii prea insistenți.

• Încearcă să-i explici unui zgârcit că defectul lui e poreclit în popor moartea pasiunii. El te va cataloga drept profitoare, interesată ordinară, dacă nu chiar escroacă sentimental.

• Ador contractele prenupțiale. Dacă aș avea vreodată un soț mai înstărit ca mine, jur că i-aș propune chiar eu un contract prenupțial. Pentru ca în ziua în care am să ies din viața lui după divorț, cu aceeași valiză cu care am venit, să știe tâmpitul că l-am iubit cu adevărat.

• Nu există nicăieri în viața asta o relație mai bună decât cea dintre un prost și-un profitor. În dramatismul ei, e perfectă… Totul e etanș, măreț și inept, funcționează fără cusur.

• În adolescență, fetele care acceptau să facă sex aveau cel mai spumos succes de piață. Noi, virginele, care știam că vreo 45 de ani de sex ne-ar cam fi de ajuns, deci nu e musai să începem de la 14 ani, ne uitam ciudoase cum versatele ne suflau băieții… După câțiva ani, roata și-a mișcat spițele către noi, tocilarele: fiindcă erau din ce în ce mai puține virgine în societate și fiindcă băieții se cam apropiau de etatea însurătorii, căutau femei cuminți. Atunci a venit și vremea noastră, când abstinența ne-a fost răsplătită cu 200 de invitați beți și cu o soacră recunoscătoare care ne-a făcut cu ochiul toată nunta.

• Pe bărbați îi ucide să afle că ai avut iubiți virili și pricepuți. Ar fi mult mai încântați să audă că ai iubit nebunește un poet genial cu penis mic decât că n-ai iubit pe nimeni cu adevărat, dar te-ai culcat o dată cu un prost cu penis mare.
(Simona Catrina)

Ei, cei ziceți? Aveți vreun dubiu că am spus adevărul și numai adevărul despre Simona Catrina-Roman?
Aș mai spune că e mare păcat că Simona Catrina nu și-a propus să scrie mai multă literatură, mai multe cărți, dar sunt sigur că ea știa cel mai bine unde, cum și cât să scrie, ca să își păstreze calitatea. Umor, adevăr, amărăciune, haz, autoironie, onestitate, asprime, farmec, idei, cultură, poezie, claritate, dramă, spirit critic, polemic și pamfletar și câte altele țâșneau, realmente, din frazele ei.
Cei care nu au citit-o să se grăbească să îi lectureze paginile de carte și articolele (din Tabu, Tango, Playboy, ziarul Național și altele) și abia atunci își vor da seama cu cine au fost (am fost) contemporani: o scriitoare extraordinară, care a murit mult prea devreme, la 49 de ani.

Andrei Păunescu

DOUĂ GÂNDURI, PENTRU PRIETENI ȘI NEPRIETENI

Cât de drag îmi ești, amice,
Tu ești cinstitul meu complice,
Fără tine-aș fi, n-aș fi, aș fi
O stângă fără dreaptă aș fi, n-aș fi, aș fi
O vorbă fără faptă,
O fructă tot necoaptă,
Pustiul ce așteaptă.

Și cât de drag îmi ești, inamice,
Tu zilnic mă provoci a zice,
Fără tine-aș fi, n-aș fi, aș fi
Frunzișul fără trunchi aș fi, n-aș fi, aș fi
Mătușa fără unchi,
Triunghiul fără unghi,
Bolnavul fără junghi.

ANDREI Păunescu, martie 2017

JUSTIȚIA LUCREAZĂ PENTRU EI

„Justiția” lucrează pentru ei,
Patentu-i vechi: Băsescu-Macovei,
O folosesc acum fără „repaus”
Codruța Kovesi și Werner Klaus.

Au chei, sistem, cătușe și dosare,
Te urcă, te coboară, te fac mare,
Iar, dacă nici șantajul nu te-mbie,
Te plimbă-n dubă pân-la pușcărie.

Ignoră votul dat de milioane,
Dezumflă, umflă funcții și baloane,
Partide, firme, presă și servicii,
Guvern, cultură, tot ce-i plin de vicii.

O țară-n criză, iar în vârf – mișei,
„Justiția” lucrează pentru ei.

Andrei Păunescu, 14 martie 2017

MOTANE

Memoria în pace nu mă lasă
Și sufletul pe-o lacrimă se ține,
Un fir din blană ți-am găsit prin casă,
Motane, mi-e atât de dor de tine!

Excepția o lege o-ntărește,
Iar eu, ce-am fost mai mult stăpân de câine,
N-am nostalgii cu păsări, șerpi și pește,
Dar fii fudul, te-aș re-nvia și mâine.

Cum timpul mort nu poate să revină,
În urmă nu privesc la ce-a fost bine
Și, totuși, cu distincție felină,
Mârtane, răscolești tot doru-n mine.

Era 8 martie, de dimineață,
Când te-am adus în casa mea în care
În eunuc te-am transformat, pe viață.
Motane,-ți cer și azi, plângând, iertare.

Ai fi fugit, să te agăți de țâmpii
Vreunei tandre pisicești ispite,
Dar leneșului orice sport prea tâmp i-i,
În vegetări, cu pernele tocite.

Erai atât de gras, stând la fereastră,
Că nu-ncăpeai, să evadezi prin poartă,
Voiai să ieși din închisoarea noastră,
Dar nu știai pe-afară ce se poartă.

Când, totuși, ai scăpat în lumea mare,
Pândind ca nimenea să nu te vadă,
Bătut, te-ai reîntors, doar răni și gheare:
Cotoii interlopi n-au milă-n stradă.

Tu n-ai fost luptătorul din poveste,
Nici vorbă – Încălțatul cu botine,
Dar meriți sentimentele oneste,
Persane bănățean, mi-e dor de tine.

Prin care lumi, acum, oi fi fugarul
Prea arogant, ca să îi meargă bine?
În rai felin cred că îți torci amarul,
Fii fum, fii fulg, mi-e tare dor de tine.

Desen mai vechi, cu text mai nou: ANDREI Păunescu, martie 2017

CUM SE CUMPĂRĂ IEFTIN O ȚARĂ

• Cum faci să cumperi o țară, ca s-o exploatezi, s-o dezafectezi de tot ce se poate folosi din ea, ca s-o scoți din circuitul concurențial internațional, apoi s-o și dezmembrezi? Cu ce preț, cât de ieftin sau de scump poți face această tranzacție cu efecte colosale la nivel național și internațional?
• Dacă e vorba despre România, totul se poate face foarte ieftin, destul de simplu și de repede (la scara istoriei, desigur, câteva decenii nu înseamnă mare lucru, pentru o asemenea miză).
• Primul pas este să îi cumperi formatorii de opinie: ziariștii de la televiziuni, radiouri și alte publicații, scriitorii, editurile, artiștii, figurile civice și alți oameni exponențiali, inclusiv oamenii de afaceri, liderii politici și – foarte important – personajele cheie din serviciile secrete.
Unii dintre aceștia, când se lasă cumpărați, nu pricep ce fac. Ei sunt proștii, indiferent cât de educați sunt și de inteligenți par în profesia sau meseria lor, doar că văd prea scurt și cad pradă primei păcăleli sau diversiuni.
Alții se lasă cumpărați în deplină cunoștință de cauză: trădătorii.
• Dacă îi cumperi unei țări doar liderii politici, există pericolul ca toți ceilalți oameni exponențiali să tragă semnale de alarmă, așa încât achiziția trebuie făcută la pachet, cu toți cei care se pot exprima public: presa, artiștii, oamenii de cultură, ONG-urile, oamenii de afaceri. Astfel, cercul se închide, pentru că politicienii depind de mass-media, economia depinde de politicieni, mass-media depinde de economie. Circuitul plăților și obligațiilor devine cinic de simplu.
• Rezolvi, așadar, problema dacă reușești să cumperi aceste categorii nu foarte numeroase, la nivelul populației în general, să zicem câteva mii, până la maximum câteva zeci de mii de persoane, adică un echivalent de circa 0,1%, a mia parte din populația României.

CINE-I LIBER? CINE-I OSTATIC?

Întrebări cumplite, încă,
Fără de răspuns rămân:
Cine e, de fapt, ostatic?
Cine e, de fapt, stăpân?

Este liber cel din lanțuri?
E ostatic cel în zbor?
Și ce libertate-i aia –
Rege prins în cărucior?

Fericiți, naivii umblă
Lax, prin penitenciar,
Temniceru-ar vrea să poată,
Singur, doar un pas, măcar.

Dus-întors e legea firii,
Libertatea-i un concept,
Perspectivă în oglindă,
Ce e strâmb ne pare drept.

Dobitocul, înțeleptul
Libertatea-și definesc
Doar în funcție de lanțul
Lung sau scurt, absurd, firesc.

Doar în om e spaima morții,
Iar normalul i-e cumplit,
Dobitocu-i mult mai liber:
Nici nu știe c-a murit.

Și de ce să-ți fie frică
De ceva ce ți-este scris,
De un drum spre tot neantul?
Înapoi e interzis.

ANDREI Păunescu,
13 martie 2017

(fotografia am făcut-o în Taronga Zoo, Sydney, Australia, 2010)

 

ÎNJURAȚI-MĂ, CĂ-MI FACEȚI BINE

Voi, scuipându-mă cu toată gura,
Doar mă ajutați să-mi fac armura,
Dați cu pietre-n mine, că se poate,
Eu din ele îmi ridic cetate.

Noi ocări aștept fierbinți să-mi vie,
Că veninul mi-e ca apa vie,
Cad lăturile din tencuială
Și vi se arată mintea goală.

Zeilor mă rog să vă mențină
Ura, care mi-este vitamină,
Piatra voastră se lichefiază
Și izvor curat îmi este-n oază.

Din scuipații voștri-mi fac mortarul
Și din flegme otrăvite – varul,
Din blesteme – pod și temelie,
Pizma voastră zid o să îmi fie.

Haideți, mi-e cerneala tot mai trează
Când mesajul meu vă enervează,
Scoateți-vă capul din latrine,
Înjurați-mă, că-mi faceți bine.

ANDREI Păunescu, 2017

ȘASE CASE (HAUS) SE CLĂTINAU ÎN AVERE LA IOHANNIS

Prima casă zeiss
Bani producea,
Fiindcă era din meditații
Și pentru că
Treaba mergea,
Au mai venit vreo câteva:
Șase!

Șase case (haus)
Se legănau
Pe o pânză la Herr Klaus
Și pentru că
Miroseau a fals,
Le-a mai rărit un tribunal:
Cinci!

Cinci grossen haus
Se mai găseau
În avere la Iohannis
Și pentru că
Legea l-a prins,
I-au mai rămas de un careu:
Patru!

Patru case lux
Se clătinau
La primarul-președinte
Și pentru că
Nu se justificau,
Le-a curățat un nou reflux:
Trei!

Trei case schoen
Se mai țineau
În buzunare la nea Werner,
Uzul de fals
L-a dat de gol
Și s-au redus, ce ghinion!
Două!

Două case vechi
Încă erau
În gheruța lui Iohannis,
L-au întrebat:
– Sunt de furat?
Dar el n-a spus de unde banii-s.
Una!

O casă (haus)
E dreptul său
De cetățean și președinte,
După mandat,
După proces,
Îl vom găsi acolo, cert:
Zdup!

Andrei Păunescu, 2017

GHICITOARE PREZIDENȚIALĂ

Cine nu-i, dar crede că există?
Cine seacă țara asta tristă?
Cine-și este propria sosie?
Președintele-butaforie!

Cine-i ca un par, dar n-are șiră?
Cine, când vorbește, rău ne miră?
Cine trage falsuri și foloase?
Cine scoate din jobenuri case?

Cine răul nostru îl sporește?
Cine de sistem se ține-clește?
Cine-i serv la alte capitale?
Președintele cu limbă moale.

Cine-ți stă acum pe tron, române?
Cine n-are har nici să-și îngâne
Toți predecesorii unși în rele,
Trădători, canalii și lichele?

Cine un matroz vrea să imite,
Dar e fad, cărbunii-i-s reci sub plite?
Cine-ar vrea să fie monstru, șmecher,
Dar e nul, ca priza fără ștecher?

Cine adversarii vrea să-i știe
Cu căluș în guri, la pușcărie?
Cine colonie ne dorește?
Președintele cu glas de pește.

Cine n-are spaime când ne scurmă,
Că nu o să lase viață-n urmă?
Scula incoloră, fără țară,
N-are suflet. Cum s-aștepți s-o doară?

Cine vrea să controleze totul?
Cine persiflează taxa, votul?
Cine-n public fierea și-o revarsă?
Președintele-coșmar și farsă.

Cine la străini, iar, ne închină?
Cine e penalul scos din vină?
Cine greu grăiește românește?
Cotroceanul ce ghinionește.

Cine-i arogant, dar gol ca vidul
Și mai coroziv decât acidul?
Cine bagă țara în anchetă?
Președintele-marionetă!

Andrei Păunescu, februarie 2017

MĂRȚIȘOR TARDIV

S-au dus prea multe primăveri
În amintire, ce mă dor,
Când eu, uitând că vrei şi-mi ceri,
Nu ţi-am adus un mărţişor.

Eu liniştit nu o să fiu,
Decât atunci când, altcândva,
Chiar dacă faptul e târziu,
De datorie voi scăpa.

Şi, ca să nu-ţi rămân dator,
Să scap de o povară mare,
O să-ţi aduc, pân-am să mor,
Un camion de mărţişoare.

ANDREI Păunescu

SĂ FIM ALĂTURI

Să mă ţii aproape, să te ţin aproape,
Atât e tot ce-a mai rămas,
Să te chem cu munţii, să-mi răspunzi în ape,
Să fim alături ceas de ceas.

Şi cum aş vrea acuma
Să pot a-ţi spune: vino,
Pe când începe toamna,
Sub arbori tot mai seci,
Întruchipări trecute
Emoţia reţin-o,
În frunze ce se-ndoaie,
Când calc şi calci poteci.

În creier strigă vremea
Când, neştiind ce leagă
Intrarea prin pereţii
De carne şi fior,
Îmi tot spuneam că-n tine
E-nchipuirea(-ntreagă)
Fecioarelor fugite
Cu pasul prea uşor.

Izvorul meu mai cade
Pe mângâierea noastră,
Când mâna îţi atinge
Limanul-creuzet,
Îngenuncheat ca floarea
Ce şade moartă-n glastră,
Voi învia din seva
Peniţei de poet.

ANDREI Păunescu

NEBUNIA CE NE ȚINE

Nu mi-e bine, nu ţi-e bine,
Vreau să scap, să fugi de mine,
Dar, când pleci şi-ajungi la poartă,
Gândul meu ‘napoi te poartă
Şi te cere şi te iartă.

Boala noastră leacuri n-are,
Ne-o vom duce pe picioare,
Semănând în noi furtună,
Ochiu-i fulger, gura tună.

Mă iubeşti de-atâta ură,
Ura mi-e iubire pură,
Eu, cu dinamită-n piept,
Te alung şi te aştept.

Viaţa ni-i aşa puţină,
Dar o-mpingem spre ruină
Şi deşert, când nicio artă
Nu-i făcută să despartă.

Nu vreau fără, nu pot cu,
Uite viaţa cum trecu,
Peste noi, sinucigaşii
Ce-au uitat să-şi lege paşii

Şi să spere înc-o dată
Că nu este blestemată,
Nici la mine, nici la tine,
Nebunia ce ne ţine.

ANDREI Păunescu
(din cartea Zodiacul cu femei, 2012)

Epopee și tragicomedie națională

Somnambuli telecomandați

Suntem niște somnambuli de vată
Cărora traseul li se-arată,
Ca un condamnat ce, tâmp, se duce,
Manevrat, spre propria lui cruce.

Cei ce ne adorm ne pun pe sârmă,
Pe sub harta țării veșnic scurmă,
Și din os să ia ce e al nostru,
Aur, grâne, bani, pământ, colostru.

Le dansăm străinilor la bară,
Ca o biată târfă ordinară,
Care cântă partituri umile
Și se-aprinde numai la fitile.

Inventivi, noi orchestrăm și gale
De măiastre sforării penale,
Iar proiectul românesc de țară
E s-o vindem pe bucăți, afară.

Dumnezeu, naiv, ne ocrotește,
Ba ne mai și suflă-n românește,
La examene, câte-o fițuică,
Dar îl ignorăm, în râs și-n țuică.

Își tot dă motiv să ne salveze,
Mințile să le deschidă treze,
Dar semnalul i-l lăsăm deoparte
Și ne-ntoarcem pe cealaltă parte.

Păpușarul lacom, inuman, dă
Drumul, cinic, la telecomandă,
Iar poporul, în direct, își joacă
Propriul prohod, în ritm de toacă.

Andrei Păunescu, 5-6 februarie 2017

Uneltirea majoritară

Ce destin, la noi, aici, să fie,
Paradisul în geografie!
L-a distrus românul meu imun, că
Miza mică merge fără muncă.

Noi ne-am zis că munții aur poartă,
Dar că tot cerșim din poartă-n poartă,
Noi glumim că țara-ar fi cinstită,
Doar că e păcat că-i locuită.

În batjocura tembelă, pură,
Noi ne dărâmăm statui, natură
Și tot noi ne condamnăm profeții,
La mișto, servindu-le scaieții.

Ne-am furat-o, nu avem căciulă,
Ne-au rămas cătușe și cagulă,
Singuri ne băgăm în pușcăria
Prafului ce-ajunge România.

Ne alegem democratic răul,
Noi ne instalăm pe tron călăul
Și, când țara curge spre afară,
Smiorcăim, dar noi ne-am tras pe sfoară.

Somnambuli ce singuri se blestemă
Să își piardă țară, cap și stemă,
De mă-ntreb, când toți ai mei se ceartă:
Cum de încă n-am căzut din hartă?

Am păstrat parfum de Mioriță
În celula românească,-n viță,
Zăcământul strigă de sub țară:
Uneltirea e majoritară!

Andrei Păunescu, 5-6 februarie 2017

Pitici cu ținte mici

Da, poporul are-n veci dreptate,
Dar ce facem când, cumplit, se poate
Ca-n adânc să-și pună, ca toxină,
Crezul strâmb, ce țara o dezbină?

Mari am fost, pe continent-jumate,
Tracii le aveau aici pe toate,
Ne-am tot micșorat, să fim o cârpă,
Ursul care joacă trist o sârbă.

Într-un veac de jaf și dezbinare,
Ce-a rămas din România Mare?
Tot cu ochii-n praf, către surcele,
Nu mai îndrăznim proiecte grele.

Stăm cu capu-n jos, spre pietricele,
Și nu mai privim înalt, la stele,
Ba, din contră,-n jale și în frică,
Bate vânt de Românie Mică.

Tot vânând ciubucuri derizorii,
Ignorăm premisele ororii
De a fi făcuți bucăți pitice
Și hotarul iarăși să se strice.

La străini le dăm pe gratis totul,
Ba le-ntindem către pumn și botul,
Iar dușmanul, arogant, un ban dă
Și ne-nchide prin telecomandă.

Parcă ne dorim să fim pitici
Care trag mereu la ținte mici,
Vulturi nu suntem, ci, păgubos,
Papagali ce zboară scurt și jos.

Andrei Păunescu, 5-6 februarie 2017

Trădare, prostie și ratare

Ca o curvă ce se spovedește
C-a iubit cinstit pe orice pește,
Așa suntem, de la Burebista:
În trădări ne tot ratarăm pista.

Decebal, Mihai și Tudor, Cuza
Știu că în trădare ne e muza
Ce i-a răsfățat pe Antonescu
Și pe-atâția, pân-la Ceaușescu.

Miorița ne e trista lege
Ce de rău nu vrea să ne dezlege,
Chiar autorul spune, ca nebunul:
Doi sunt ticăloși, cinstit – doar unul.

Cât au cheltuit americanii?
Miliarde, morți, război cu anii,
Ca să-și captureze inamicii,
Netrădați de-ai lor, sub umbra fricii.

Cât încearcă rușii să închidă
Neamuri vechi, sub Moscova putridă?
Nu le pot strivi de tot, înfrânge,
Ăia nu își vând credință, sânge.

Ce pretext, că suntem țară mică!?
Dar elvețienii ce să zică,
Grecii, monegascii și maltezii,
Irlandezii și luxemburghezii?

Lichtenstein și Vatican, Andorra
Nu se-nchiriază-n târg, cu ora,
Iar în vremi mai grele decât toate,
Țin cu dinții de identitate.

Când ai caracter, poți fi o ceată,
Care vine din neant, înceată,
Și imperii își întemeiază
Pe credință și pe muncă, trează.

Lung ni-i drumul de la gând la faptă,
Singuri, noi te declarăm inaptă,
Ce-ți doresc ei ție, Românie?
Mori, între trădare și prostie!

Andrei Păunescu, 5-6 februarie 2017