Ultimele meciuri pe Giulesti, inainte de demolare

Ieri, 25 iunie 2017, am acceptat cu drag invitația Clubului Rapid de a participa la ultimul eveniment de pe Stadionul Giulești, sărbătoarea de 94 de ani și câteva meciuri de old-boys între Rapid, Craiova, Petrolul și Progresul, comentate de George Stanca. Am cântat împreună cu tribuna „Imnul Rapidului” (versuri: Adrian Păunescu, muzica: Victor Socaciu) și „Cântec pentru Oltenia” (versuri: Adrian Păunescu, muzica: Valeriu Penișoară), la care mi s-au alăturat, deși erau în plină încălzire pentru meci, foștii mari internaționali olteni, Sorin Cârțu și Aurel Țicleanu. A fost o extraordinară dovadă de generozitate momentul când suporterii înfocați ai Rapidului au cântat și ei imnul Craiovei. Le mulțumesc gazdelor (Vali Ionescu Caciureac, Lucian Ionescu) și jurnalistului Răzvan Ionașcu pentru idee și reușită.

Aici sunt câteva linkuri cu ceea ce a fost despărțirea de bătrânul stadion:

  • http://www.gsp.ro/fotbal/liga-b/video-foto-adio-batrane-ultimele-meciuri-pe-giulesti-inainte-de-demolare-rapid-a-castigat-patrulaterul-de-gala-in-fata-a-3-000-de-suporteri-514435-galerie-foto-pic-830611.html
  • http://www.gsp.ro/fotbal/liga-b/video-foto-adio-batrane-ultimele-meciuri-pe-giulesti-inainte-de-demolare-rapid-a-castigat-patrulaterul-de-gala-in-fata-a-3-000-de-suporteri-514435.html
  • http://www.sport.ro/liga-1/imagini-de-senzatie-de-la-ziua-rapidului-cum-au-sarbatorit-fanii-94-de-ani-de-la-infiintarea-clubului.html
    http://www.digisport.ro/Sport/FOTBAL/Ultimul+meci+in+Giulesti+Rapid+sarbatoreste+94+de+ani

CUM SE CUMPĂRĂ IEFTIN O ȚARĂ

• Cum faci să cumperi o țară, ca s-o exploatezi, s-o dezafectezi de tot ce se poate folosi din ea, ca s-o scoți din circuitul concurențial internațional, apoi s-o și dezmembrezi? Cu ce preț, cât de ieftin sau de scump poți face această tranzacție cu efecte colosale la nivel național și internațional?
• Dacă e vorba despre România, totul se poate face foarte ieftin, destul de simplu și de repede (la scara istoriei, desigur, câteva decenii nu înseamnă mare lucru, pentru o asemenea miză).
• Primul pas este să îi cumperi formatorii de opinie: ziariștii de la televiziuni, radiouri și alte publicații, scriitorii, editurile, artiștii, figurile civice și alți oameni exponențiali, inclusiv oamenii de afaceri, liderii politici și – foarte important – personajele cheie din serviciile secrete.
Unii dintre aceștia, când se lasă cumpărați, nu pricep ce fac. Ei sunt proștii, indiferent cât de educați sunt și de inteligenți par în profesia sau meseria lor, doar că văd prea scurt și cad pradă primei păcăleli sau diversiuni.
Alții se lasă cumpărați în deplină cunoștință de cauză: trădătorii.
• Dacă îi cumperi unei țări doar liderii politici, există pericolul ca toți ceilalți oameni exponențiali să tragă semnale de alarmă, așa încât achiziția trebuie făcută la pachet, cu toți cei care se pot exprima public: presa, artiștii, oamenii de cultură, ONG-urile, oamenii de afaceri. Astfel, cercul se închide, pentru că politicienii depind de mass-media, economia depinde de politicieni, mass-media depinde de economie. Circuitul plăților și obligațiilor devine cinic de simplu.
• Rezolvi, așadar, problema dacă reușești să cumperi aceste categorii nu foarte numeroase, la nivelul populației în general, să zicem câteva mii, până la maximum câteva zeci de mii de persoane, adică un echivalent de circa 0,1%, a mia parte din populația României.