Popor primitiv sau primitor? • Colţul globului

  • „Muntenegrenii sunt cunoscuţi ca un popor primitiv.”(translatoare, Antena 3, 28 noiembrie 2013)

Primitor da, primitiv – nu credem. Şi, chiar dacă ar fi aşa, nu ar trebui făcută o astfel de remarcă pe post.

Suntem convinşi că premierul muntenegrean Milo Djukanovic a spus „primitor”, iar tuta noastră a tradus „primitiv”.

  • Şi-a adus un aport ca să aibă un aşa rezultat.” (Angela Gheorghiu, Antena 3, 15 decembrie 2013)

Remarcabila soprană româncă de valoare mondială a început să se cam încurce nu numai la operele în care joacă în ultima vreme (cu stomatologul Mihai Ciortea, cu Ouatul Cezar, după ieşirea din scenă a titularului soţ, Roberto Alagna), ci şi la pleonasmele grave, care se cam lămuresc încă din gimnaziu. La donna e mobile!

  • „Ucraina e o ţară a cărui creativitate…” (Sandra Pralong, Realitatea TV, 29 noiembrie 2013)

Masculinizarea Ucrainei în gura analistei noastre e cauzată, probabil, de tăria bărbătească incredibilă cu care fosta republică unională se ţine legată de Moscova, deşi Vestul o tot îmbie spre Bruxelles.

  • „Pâine şi circ este valabil pentru orice colţ al globului.” (Naţional FM, 3 decembrie 2013)

În principiu, aşa este, constatarea e corectă de mii de ani, dar vrem să vedem şi noi un glob cu colţuri. Dacă are colţuri, nu mai e glob.

  • Repet încă o dată formula.” (Mihai Gâdea, Antena 3, 4 decembrie 2013)

Şi noi repetăm „iarăşi încă o dată din nou” că ăsta e un pleonasm.

  • „Toată lumea revine înapoi.” (TVR 2, 4 decembrie 2013)

Din păcate, sunt puţini cei care „revin înainte” şi foarte rari cei care „înaintează pe loc”. Prea mulţi, însă, stagnează în pleonasme clasicizate.

  • Dar totuşi… era singurul lucru care-l ştiamUniidintre artişti le-a plăcut.” (Tavi Clonda, Antena 2, 6 decembrie 2013)

Dacă televiziunile ne mai torturează, invitându-l pe Tavi Clonda (muzicant şi amorez amator) să vorbească, noi vom răspunde omenos, subliniind cât de prost se exprimă în româneşte acest om atât de agitat de propria admiraţie de sine, încât ne trage în urechi perlă după perlă.

  • Nu iese foc fără fum.” (Radu Buzăianu, „Show time”, Antena 2, 6 decembrie 2013)

Invers, meştere! Nu iese fum fără foc. Deşi, cu Tavi Cloda invitat, ies şi spectatorii din platou, şi telespectatorii din case, încinşi de atâtea fumigene şi gafe de vorbire.

  • „Având în vedere că călătoresc mult.” (Antonia Iacobescu, Sport.ro, 7 decembrie 2013)

Păcat de vocea bună şi de chipul plăcut al cântăreţei. Dacă tăcea, necacofonizată rămânea.

  • Creier n-are alea care pleacă după pu…lă.” (Narcisa lui Nicolae Guţă, Antena 1, preluare la Prima TV, 4 decembrie 2013)

Creier se pare că n-are nici „celelante”, care le critică pe „alea”, vorbind vulgar. Noi le-am propune tuturor să plece fie acasă, fie la şcoală.

  • „Bine v-am regăsit din nou la o nouă emisiune.” (Dorin Cioabă, Kanal D, „Ca la uşa cortului”, preluare la Prima TV, 4 decembrie 2013)

Capetele încoronate cu pleonasme preţioase „se ţine”. Câte unul la fiecare tonă de aur, pusă bine, sub tronul din cort.

  • „Băsescu – un preşedinte dublicitar sau instabil.” (pe ecran, Antena 3, 4 decembrie 2013)

Având în vedere că a avut două mandate şi a fost absolut duplicitar, Traian Băsescu poate sta la originea acestui nou cuvânt, perfect potrivit epocii Băs: „dublicitar”.

  • Mă tare tem că studiile de fezabilitate…” (Moise Guran, TVR 1, 2 decembrie 2013)

Nouă ne foarte pare rău că se aşa vorbeşte pe postul de televiziune nostru naţional.

  • „Unul făcea pe Anastaseisia.” (Radu Banciu, B1TV, 2 decembrie 2013)

Pseudodurul de la B1 TV, vorbind despre cântăreaţa Anastacia, a vrut să spună „Enăsteijia”, dar i s-a împiedicat limba în gură (oare de ce?) şi a ieşit o „hareibabură”.

  • „Noi le-am adus aici că se cerea.” (Antena 3, 3 decembrie 2013)

Farmacista care s-a trezit vorbind a uitat de acordul în număr. Poate există nişte medicamente compensate care le pot rezolva unora ce nu le-a rezolvat nici ciclul primar.

  • „Echipă de ruigbi…Voi trebuie să respectaţi nişte reguli care le inventăm noi acum.” (Mirel Palada, Antena 3, 3 decembrie 2013)

Hai, am înţelege dacă un rugbist ar vorbi atât de prost româneşte, dar, când e vorba despre purtătorul de cuvânt al Guvernului, avem pretenţii. Ce e aia „ruigbi”? Ori românescul „ruibi”, ori englezescul „regbi”. „Ambele două nu merge” împreună! Cum ar suna ca noi să scriem despre Pointa, Aintonescu, foitbal, teinis, haindbal şi poilitică? Plus prepoziţia „pe”, lipsă de la acuzativ.

  • „Sperăm că demegiul să fie cât mai mică.” (Mirel Palada, Antena 3, 3 decembrie 2013)

Purtătorul de cuvânt al Guvernului perseverează sau „perverserează”? S-a gândit la substantivul feminin „stricăciune”, a scos pe gură englezismul „damage” care sună a substantiv masculin, dar acordul l-a făcut, finalmente, tot la feminin. Din patriotism, desigur.

  • Suspendare al managerului.” (Raed Arafat, Antena 3, 3 decembrie 2013)

Măcar domnul doctor Arafat are scuza că serveşte România excelent în sănătate şi mai greşeşte la exprimare, pentru că nu are româna ca limbă maternă. Dar „ceilanţi”?

(Articol preluat de pe blogul personal)

Din puţul fără fund, cu telecomandă

Sarmala şi porcul la bucată • rămpi de acces • conştiinţa ochilor

  • „Îţi stă sarmala invers.” (Teo Trandafir, Kanal D, 13 decembrie 2013)

Cu „sarmala” ne mai descurcăm, dar ce facem cu „sălăţile de bef”, „crembuştii”, „crastaveţii” şi „piftelele” prăjite în prea mult ulei de „soarea floarelui”?

  • „Carnea de porc se vinde cu 15 lei bucata.” (Antena 1, 14 decembrie 2013)

Cum cerem vânzătorului? O carne, vă rog? Apoi, ce e aia „bucata de porc”? N-am auzit de o asemenea unitate de măsură pe piaţă. Ştiam că porcul se vinde la kilogram, la fel cum apa se vinde la litru. Nu putem spune „vreau o bucată de apă” sau „aş dori o bucată de măsline şi una de icre”. Cum ar fi să stea pe tarabe, la acelaşi preţ, porci de 120 de kile şi godaci de 50? Că doar Antena 1 ne-a spus că sunt la bucată, nu-i aşa?

  • „O fotografie în care apare premierul Ponta şi cancelarul german Merkel.” (Realitatea FM, 28 decembrie 2013) • „Mediul privat şi economia de piaţă nu-ţi aduceprofituri.” (România TV, 7 decembrie 2013)

Se vede treaba că ambele „nu aduce” nici profituri, dar nici cunoaşterea gramaticii elementare, în care scrie că subiectul se scordă în număr cu predicatul. Puneţi mâna pe carte, băieţi, că, altfel, ajungeţi jurnalişti la televiziunile de ştiri şi veţi oferi ştiri despre premierul român şi cancelarul german care „face” şi „drege” tot felul.

  • „Suntem un grup de oameni mai în vârstă pe care ne-ai cucerit.” (Antena 1, 16 decembrie 2013)

Ţinând cont de faptul că dezacordul crâncen a avut loc la emisiunea „Mireasă pentru fiul meu”, propunem o rubrică, în aceeaşi emisiune: „Gramatică pentru tata şi mama meu”.

  • „Am fost la USL cel puţin doisprezece persoane.”(Victor Ponta, Antena 3, 16 decembrie 2013)

Dacă au fost douăsprezece apostoli, de ce să nu fie, la discuţii, „doisprezece” persoane sau chiar „douăzecişidouă” de băieţi, adică „douăzecişidouă” de lideri politici?

  • „Domnule Dinescu, n-aveaţi servici, din ce trăiaţi?”(Dorin Chioţea, Realitatea TV, 21 decembrie 2013)

Ştim că forma greşită „servici” o cam umileşte la popularitate pe cea corectă „serviciu”, dar ziceam şi noi, aşa, nu dădeam cu parul.

  • „Aveţi servici la Tecuci?… Tolstoi, când era războaielecu turcii, a stat la Bucureşti.” (Mircea Dinescu, Realitatea TV, 21 decembrie 2013)

Aflat în dialog cu Dorin Chioţea, poetul Mircea Dinescu s-a luat după mai tânărul său partener de emisiune şi, în loc să-l înveţe el cum e corect pe cel mic, s-a molipsit de forma eronată „servici” şi nu numai atât. Exact ca în bancul cu ciobanul care a adus înapoi, acasă la familie, pe copilul evreu, după ce puştiul fusese trimis un an la stână, să se lepede de accentul evreiesc şi să înveţe româneasca de la ţară. Ciobanul, sunând la sonerie, cu copilul de mână, a fost întrebat cine e şi a răspuns: „Cene să fie, decât ciubanu’ cu cupilu’?”

  • „Declaraţiile preşedintelui Băsescu au aruncat cursul leu-euro în aur.” (RTV, 3 decembrie 2013)

Pentru că e vorba despre domnul Băs+escu, e clar că nu poate fi vorba despre „aur” şi, deci, avem mai multe variante, când interpretăm această greşeală, scrisă pe ecran: declaraţiile preşedintelui au aruncat cursul: 1) în aer, 2) în cur. Aşteptăm răspunsul corect, deşi tindem să alegem, logic, varianta nr. 2.

  • „Acuma poţi da milimetric, după conştiinţa ochilor.”(Prima TV, 5 noiembrie 2013)

Sigur că metaforele „n-are” frontiere, „dar totuşi însă”… Nu ne-ar mira să-i auzim pe fandosiţii noştri din mass-media despre ezoterismul flatulenţei, spiritul colonului ascendent, metafizica mucului, metempsihoza urinei, emoţia fecalei şi intelectul unghiei de la degetul mare (de la picior, evident).

  • „I-a suprins, l-a suprins şi pe premierul Ponta.” (Alecu Racoviceanu, Realitatea FM, 22 decembrie 2013)

Dacă tot s-au pierdut pe drum nişte „r”-uri de la verbul „a surpinde”, ne întrebăm de ce nu s-au pierdut alte „r” uri din frază. Măcar ar fi sunat coerent: „pemierul Victo Ponta”.

  • „Pe soţia premierului a însoţit-o şi Corina Creţu, şi deputatul Tănăsescu.” (Realitatea FM, 23 decembrie 2013)

Dacă ambii „a” însoţit-o, înseamnă că „a” fost toţi pentru una şi una pentru toţi! Ca-n „Cei trei muschetari”. Care înseamnă purtători de „muschetă” (puşcă), nu băieţi cu muşchii tari, fraierilor!

  • „De ce să punem taxe pe stâlpi, pe rămpi de acces.”(Edward Pastia, Realitatea TV, 30 decembrie 2013)

Chiar aşa: dacă se suprataxează „rămpile”, să cerem „tăxi” sporite pentru „supile de găluşti”, „ciorbile de răţi”, „colivile pentru pomene”, „sacoşile de răfii”, dar şi pentru „săpile” de oţel, „lăbile” de scafandru, „cascăzile” artificiale şi, în general, pentru toate „ţăpile” date în economia românească.

  • „Scandal sexual legat de familia Patriciu. De ce se fugautorităţile de anchetă.” (pe ecran, România TV, 21 decembrie 2013)

Nu am înţeles exact ce au vrut să spună cei care au scris asta pe ecran („se fug”). Fiind vorba despre sex, poate au greşit o literă, fiindcă „se fug” nu are sens. Poate ar fi vrut să scrie „T”, dar le-a ieşit „G”. Nimeni nu va şti vreodată să dezlege această enigmă.

  • „Momente de forţă şi de putere.” (Paula Seling, TVR 2, 21 decembrie 2013)

Chiar aşa? Şi forţă, şi putere? Mamă, mamă, ce energii dezlănţuite! Probabil că „forţa şi puterea” au fost „puternice şi viguroase”, „mari şi enorme”, „imense dar uriaşe”, „totuşi însă” „utile şi folositoare”, „simultan şi în acelaşi timp deodată”. Luaţi de-aci pleonasme, dacă ne-aţi provocat.

(Articol preluat de pe blogul personal)

Ditamai piticania • Mari mamuţi • Tăviţă Clonda reîncărcat

  • „Ion Iliescu este ditamai piticania.” (Mihai Trăistariu, Acasă TV, 27 noiembrie 2013)

La o asemenea mare voce, o greşeală pe măsură! Domnul Trăistariu ar trebui să aibă mai multă grijă cu exprimarea sau, dacă nu, să ne spună mai multe despre „piticii uriaşi” şi „micuţii giganţi”.

  • „Timpul alocat senatorilor şi deputaţilor.” (Remus Cernea, B1 TV, 27 noiembrie 2013)

Frumos ligament falic, ieşit direct din gura ecologistului creţ şi cu coadă, care nu doarme noaptea bine, de grija drepturilor şi libertăţilor homosexualilor şi lesbienelor.

  • „La Hollywood, oamenii au mai multă respect de sine.”(Antena 2, 28 noiembrie 2013)

Noi avem oroare de eroare şi „puţină” dispreţ faţă de agramaţi.

  • „Lucruri frumoase cum e turismul şi agricultura.”(Elena Udrea, telefonic, la Realitatea TV, 28 noiembrie 2013)

Sigur că „e frumoase” turismul şi agricultura (turismul – pe centura politicii, agricultura – la Pleşcoi, printre cârnaţii de acasă), când ai avut atâta timp crescătorie de Cocoş şi vânt din pupa de la Uraganul Băs.

  • O familie normală se mai ciondănesc acasă… dar însăcineva nu-i place moaca mea” (Costel Busuioc, Pro TV, 28 noiembrie 2013)

Specialul nostru tenor-zugrav (sau zugrav-tenor – nu s-a stabilit încă) are voce bună, dar nu ştie prea multă gramatică. De aceea, poate crede că, şi dacă  muzica „plac” tuturor şi îi „fac” pe oameni mai buni, „totuşi cu toate astea”, aceştia „se mai cert” „din când în când câteodată”. Dealu-i deal şi valea-i vale, tenoru-i zugrav până moare. Circulă o pildă pe internet: cine amestecă prea mult bere şi vodcă până în clasa a XXII-a, sigur o să amestece ciment şi nisip, după clasa a XXII-a (dacă are norocul să ia bacul, bineînţeles).

  • Forţele de ordine sunt ocupaţi cu ancheta.”(Realitatea TV, 23 noiembrie 2013)

Normal, „pentru căci fiindcă” poliţia „sunt” peste tot, şi în birouri, şi pe străzi, şi în telefoanele noastre.

  • „Am plecat din Israel, din Grecia, nu mai ştiu, în Ucraina, în toată Marea Mediterană, cam vreo câteva luni… Lui Gabi (Cristea) i-ar place unde mi-ar place mie… Ce caut eu la o femeie? Uf! Ce întrebare! Ar trebui să mi-o pun mai des… Asta mi-ar place şi mie…”(Tavi Clonda, Antena 2, 23 noiembrie 2013)

Grea misiune să îl asculţi pe cântăciosul Tavi Clonda, a cărui ultimă piesă (vintage) este televizorista Gabi Cristea. De ce? Pentru că, pe cât de artificial se comportă, pe atât de prost vorbeşte. Ce-avem noi aici? Un careu de gafe, cu Tăviţă-n coadă: 1) Ucraina nu prea are ieşire la Marea Mediterană, decât dacă îşi cumpără o parte din Grecia, Italia, Croaţia, Albania, Cipru sau altă ţară riverană Mediteranei. 2) Suntem intrigaţi că, la pleonasmul „cam vreo”, lipseşte perechea siameză „circa aproximativ”. 3) Perseverenţa cu care Tăviţă foloseşte forma cretinoidă „mi-ar place” ne arată că nu e o greşeală întâmplătare, ci una temeinic fixată în incultura sa. 4) Pune-ţi-o, dragă Tăviţă, cât de des vrei, poate în felul ăsta apari mai puţin la televizor.

  • Să tăiem un porc la propriu.” (Tavi Clonda, Antena 2, 23 noiembrie 2013)

Mai bine tăiaţi porcul la figurat, pârliţi-l abstract, preparaţi-l teoretic şi, neapărat, mâncaţi-l metaforic, la diateza pasivă, dacă se poate.

  • „Eu nu compun ce se cere, ci piese din suflet.” (Tavi Clonda, Antena 2, 23 noiembrie 2013)

Era OK dacă moţatul cântăcios nu ne cânta, imediat, aşa-numitele piese „din suflet”, necomerciale. Ce spun ele? Versuleţe-clişeu, evident în engleză, de ni s-au strepezit dinţii şi ne-a apucat gastrita: „Let-s make love tonight… baby!… its the end of time… oh, ah!… Loving you… Never be together, always in the dark… I will always love you… on my mind… listen to the radio… long time ago… never be apart bla-bla-bla, la-la-la…” („Să facem dragoste la noapte, beibi… e sfârşitul timpului… oh, ah!… iubindu-te… dacă nu suntem niciodată împreună = (nasol) mereu e beznă… o să te iubesc veşnic… eşti în mintea mea… ascultă-mă la radio, fă!… demult… am un singur viciu: să-ţi spun te iubesc”). Curat poeme durabile, ezoterice, moralizatoare, din suflet. Cum ar fi arătat o piesă scrisă din motive de prostituţie artistică, dacă tâmpenia asta cică e din suflet?

  • Vom auzi lucruri bune de la Ministerul Transporturilor, în ciuda iernii grea.” (Lavinia Şandru, Realitatea TV, 24 noiembrie 2013)

Dincolo de ligamentul „vom+a”, care ne-a atras atenţia, am constatat că nici iarna nu mai e ca altădată, când se acorda în caz cu adjectivul (iernii grele).

  • „Avem mari proiecte mamut, am putea spune…” (B1 TV, 26 noiembrie 2013)

Aţi putea spune, sigur că puteţi, dar sună rău, că e pleonasm. Dar mai bine „mari mamuţi”, decât „uriaşi mamuţi” mici şi mijlocii, care se pare că au dispărut de pe la noi, încă din epoca guvernărilor Boc.

  • „Această statistică care pare incredibilă.” (Victoraş Iacob, Sport.ro TV, 26 noiembrie 2013)

Nu că am avea mari pretenţii de la fostul vârf de atac al Stelei, „dar totuşi însă”, unele „cacofonii urâte” se pot evita, chiar dacă eşti fotbalist.

  • „În dosarul Revoluţiei, Adrian Sârbu, Mircea Dinescu şi Dumitru Mazilu vor da detalii despre evenimentele de acum 24 de ore.” (Realitatea TV, 27 noiembrie 2013)

La scara istoriei universale, 24 de ani nu sunt nimic, fac cât 24 de secunde, dar, la televiziunile noastre, suntem siguri că sunt unii vorbitori care cred că revoluţia din 1989 a fost în 2013, adică nu cu 24 de ani, ci cu 24 de ore în urmă.

  • „Voi, bărbaţi chinezi, să vă măritaţi cu femei românece.” (Cătălin Măruţă, Pro TV, 27 noiembrie 2013)

Or fi chinezii mai puţin dotaţi ca românii, dar nici chiar aşa, să se mărite, în loc să se însoare. Ştim că nu mărimea contează, dar nici chiar aşa.

(Articol preluat de pe blogul personal)

Carici enorm de mici • Poluaţia UE • Cobori în jos, cotă unică!

  • „Nevastă-sa îşi vinde cearceafurile, ca Ricci să-şi poată cumpăra una.” (Andi Moisescu, Pro TV, 24 octombrie 2013)

Vorbind despre filmul „Hoţii de biciclete”, excelentul om de media care e Andi Moisescu a reuşit o cacofonie rară, obţinând, prin ligament (ca+Ricci), frumosul cuvânt autohton „carici”. Apropo TV… Superb! Aplauze!

  • „Şansele sunt enorm de mici.” (Alice Năstase, B1 TV, 19 noiembrie 2013)

Nu ştim cum de i-a scăpat această gafă excelentei ziariste şi filoloage, dar noi am prins-o din zbor şi-o dăm înapoi la popor, în pace şi onor. În general, ce e enorm nu poate fi mic, la fel cum ce e mic nu poate fi enorm, nu credeţi?

  • „Nu riscă nimic Juve… tot timpul acolo în spate… Oricât ne-ar fi de antipatic Mircea Lucescu, mie nu mi-e antipatic.” (Real Madrid – Juventus Totino, Digi Sport 1 TV, 23 octombrie 2013)

Ce e acolo în spate? Noi ştiam că e în faţă, dar depinde de cum o poartă fiecare. Mai mare atenţie, băieţi, la ligamentele falice (pul+a)! Şi la fel de multă atenţie ar trebui la consecvenţă (ori e antipatic Lucescu, ori nu e) şi la exprimarea părerilor personale inutile, mai ales dacă în cauză e, probabil, cel mai bun antrenor român de azi şi de ieri (Lucescu cică le-ar fi antipatic, dar domnul Nimeni de la microfon ne-a liniştit: lui nu îi e antipatic, deşi alor lui le e?!).

  • Întâmplător, întâmplarea face ca mama tatălui meu să fie italiancă.” (Dan Diaconescu, Realitatea TV, 24 octombrie 2013)

Nea Dane, tare ar fi fost ca întâmplarea să nu fie întâmplătoare, ceea ce a devenit o tradiţie la Dan Diaconescu, direct sau indirect.

  • Afacerile au ajuns pe mâna unor afacerişti, familia Ciocan.” (Silviu Mănăstire, Realitatea TV, 25 octombrie 2013)

Tare informaţia! Nişte afaceri să ajungă pe mâna unor afacerişti? Noi ne obişnuiserăm, în România, ca afacerile să ajungă numai pe mâna politicienilor, primarilor, hoţilor, impostorilor şi a altora ca ei. Ceva trebuie făcut pentru ca asemenea anomalii să nu se mai repete, mai ales când aflăm că la butoane, aici, e familia Ciocan, care poate sparge orice, inclusiv piaţa.

  • „Republica Populară Chineză alătură ONU.” (pe ecran, Realitatea TV, 25 octombrie 2013)

Dacă China dorăştă, poa’ să să alătură undă vrea ea. Şî la carterul Ferăntari.

  • „Nu coboară în jos această cotă unică.” (Realitatea FM, 31 octombrie 2013)

Păi exact asta era problema, nu „să coboare în jos”, ci, doamne fereşte!, „să coboare în sus”, cum se zvoneşte.

  • „Ne ignorează.” (Realitatea TV, 1 noiembrie 2013)

Asta e situaţia. Nu trebuie să te „supăreşti” pentru atâta lucru, păpuşă! Nasol e dacă te ignoră, nu dacă te „ignorează” sau te „ignoreşte”.

  • „Un cutremur mare ar putea urma în perioada următoare.” (Realitatea FM, 3 noiembrie 2013)

Da? Aoleu! Aceeaşi teamă o avem şi noi. Mai bine era dacă urma să se întâmple „în perioada trecută”.

  • „Unii nu pot să plătească încălzirea, alţii nu vreau.”(Nicolae Bacalbaşa, Realitatea FM, 11 noiembrie 2013)

Noi am fi spus „vor”, dar, dacă marele medic, preşedinte al Consiliului Judeţean Galaţi nu vrea, atunci nici alţii nu „vreau”. Frumos este că, în aceeaşi emisiune, o voce feminină a confundat substantivul „ger” cu adverbele „geros” sau „rece” şi a întrebat dacă „Va fi mai ger? Va fi mai ger sau mai cald?”, de parcă substantivele au grad de comparaţie. Unii se pare că sunt mai doctori decât alţii.

  • „Domnule doctor ginecolog Bacalbaşa!” (Traian Igaş, Realitatea FM, 11 noiembrie 2013)

Nu pare nimic în neregulă şi, totuşi, este o mare problemă aici: domnul Bacalbaşa e, într-adevăr, doctor, dar nu e ginecolog, fapt corectat în direct de cel în cauză, care i-a răspuns fostului ministru de Interne.

  • Poluaţia UE a ajuns la 505 milioane locuitori.” (Antena 3, 21 noiembrie 2013)

Nasoală greşeală, scrisă mare, pe ecran. Alăturarea termenului „poluaţie” de abrevierea „UE” duce cu gândul la altceva, cu implicaţii sexuale grave.

  • „Să-l refacem din nou.” (Dan Şova, Antena 3, 21 noiembrie 2013)

Nu e nicio problemă, ne-am obişnuit şi cu refacerea la nesfârşit a desenelor cu autostrăzi româneşti viitoare, şi cu acest pleonasm. Dacă, însă, autostrăzile promise vor apărea, vom ierta orice guvernant pentru orice greşeală gramaticală.

  • „Şi-atunci mi-a venit mie penalizări.” (Look TV, 22 noiembrie 2013)

Mai luaţi şi de la noi o penalizare, pentru grave încălcări ale acordului dintre subiect şi predicat.

  • „Câte bordeie, atâtea obiceie.” (Naţional FM, 19 noiembrie 2013)

Noi ştim că aşa sună zicala, dar daţi-o-ncolo, n-o mai folosiţi atât de des, dacă formularea e incorectă. Pluralul corect e „obiceiuri”, dar, sigur, asta ar schimba rima şi s-ar alege praful de bagajul folcloric-filosofic al unor vorbitori din mass-media.

  • „Piţurcă poate începe cu el din primul minut.”(Naţional FM, 19 noiembrie 2013)

Cum ar fi să înceapă meciul din minutul 12 sau 47?

  • „Limuzina în care se afla el şi soţia sa, Jackie.”(România TV, 22 noiembrie 2013)

Se „afla” amândoi? Zău? Nu cumva se „aflau”, dacă „era” „ambii doi”?

(Articol preluat de pe blogul personal)